Zbor

Printre caietele uitate prin dulap am gasit unul in care in urma cu ceva timp (prin liceu cred) am schitat cateva poezii si ceva proza scurta...Va urma astfel o serie de postari de pe care am sters colbul timpului...Nu e nicio fata noua in ele, poate doar mediul virtual in care au poposit acum.

Zbor de pescarus speriat.
Avant si cadere in abisul albastru
Zbor-un vis omenesc furisat
Printre stele de dor si crampeie de nemurire.

Zbor lin-plimbare fericita
Prin gradinile virgine ale sufletului,
Prin cotloanele iubirii,
Prin uraganele din tavernele eului.

Avantul-plecare furibunda
a Rapidului care se cheama “Viata”
Spre destinatia care se scheama Ideal.
Pacat ca intarizerea la sosire a fost prea mare.

Si caderea-plonjonul ireversibil spre pamant,
Spre Linia de Sosire care e tot mai aproape,
Pana cand...
Iti rasuna cu o impertinenta detasare:
“Gamer over!”
Si apoi cu schimbare de ton: “Play again?”

Nu mai ai ce…
Asta a fost pariul tau cu existenta…
Si l-ai pierdut !

Vis sau nu-aripile de sindrila au cazut in mare
Iar pescarusul…
S-a topit in sufletul meu.
Cred ca el ma indeamna mereu sa plec spre mare-spre neant
Sa-mi caut aripile frante de povara unei vieti inca neincepute