Printre caietele uitate prin dulap am gasit unul in care in urma cu ceva timp (prin liceu cred) am schitat cateva poezii si ceva proza scurta...Va urma astfel o serie de postari de pe care am sters colbul timpului...Nu e nicio fata noua in ele, poate doar mediul virtual in care au poposit acum.
In fiecare seara
Imi sterg praful ochilor
cu asfintitul.
Trupul meu e in dezordine
si unicul tarm neumblat
in deziluzii se topeste.
Tu, carei iubiri marine
ii esti val?
Cu tandretea ta contagioasa,
fara sa stii,
imi strivesti splendori ascunse in carne:
pasari fictive de rumegus,
nedumeriri nesatioase de bazalt
si inima mea de fum o spinteci.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.