duminică, 19 februarie 2012

Vine o zi


Am citit aseara un articol trimis de Radu, legat de top 5 regrete pe care le exprima oamenii inainte sa moara...Da stiu, eu un top 5 inedit, dar am incercat si eu sa intru in jocul intrebarii de inceput si sa ma gandesc ce as regreta daca azi ar fi ultima mea zi.

Din fericire nu ma pot plange ca am muncit prea mult, pentru ca nu am facut-o, nu ma pot plange nici ca nu am avut timp de petrecut cu familia sau ca mi-am investit resursele financiare, sentimentale, afective, temporale degaba...

Nu m-as putea plange de nimic, dar as avea regretul ca nu i-am ajutat mai mult pe cei din jurul meu. Nu stiu ce inseamna mai mult, nu stiu pana unde poate merge tot acest “mult”. Nu stiu cata energie as avea in aceasta directie, dar cred ca faptele bune, cat ar fi ele de mici, sunt capabile sa catalizeze viata noastra a fiecaruia...De fiecare data, dimineata sau seara cand dau o mana de ajutor cuiva sa traverseze strada, sau cand fac un gest aparent mic, cand primesc un mail de multumire etc, imi inseninez existenta. Ma hranesc cu aceste fapte, care sunt mult mai valoroase...care sunt adevaratele investitii in fericirea si multumirea noastra...

Dar noi suntem de cele mai multe ori, atat de egoisti...

Un comentariu:

  1. Te cam infioara articolul asta...
    Au fost momente cand mi-am pus intrebarea "daca ar fi sa mori acum?" si raspunsul n-a fost unul panicat ca n-am apucat sa fac una sau alta ci pur si simplu: ar fi ok, ar fi un moment bun :D
    Dar au fost si momente cand as mai fi vrut o clipa in plus, pentru macar un lucru ce-ar mai fi de facut...

    Pe de alta parte, intelepciunea varstei si iminenta mortii sigur scoate la suprafata adevaruri pe care acum, in iuresul tineretii, nu ni le recunoastem.

    RăspundețiȘtergere