Printre caietele uitate prin dulap am gasit unul in care in urma cu ceva timp (prin liceu cred) am schitat cateva poezii si ceva proza scurta...Va urma astfel o serie de postari de pe care am sters colbul timpului...Nu e nicio fata noua in ele, poate doar mediul virtual in care au poposit acum.

Nu te mai pot catara
Pe buzele mele
Cu numele tau..
Am limba
Sangeranda.
De-acum poti 

Sa mori linistit
Eu nu voi mai fi
Langa tine
Sa te prind in cuib pufos de ingeri.
Si sa nu plangi!
Nu ma uri si tu,
iubeste-ma mai bine

asa cum ma urasc eu.