Bd 1 Dec 1918-pe scaunul din fata se aseaza un domn batran cu par si barba alba in pardesiu albastru cam comunist
Salajan-Un domn cu burta, pe la 60 de ani se duce tinta la vecinul meu si il bate pe umar, asezandu-se pe scaunul din fata, cam ca la bar, asa.
“Tocmai la tine ma gandeam, ce mai faci, unde mergi?”
“La Denie, la Sfantul Anton.”
“Si cum iti mai merge”
“Bine... la tine?”
“Bine, ne-am apucat de casa, de peretii interiori”
“Singuri? O luati asa, usurel, cate 2-3 ore pe zi...”
“Cam asa, incepem la 10 si pe la 15.30 terminam, hai ca e Mateea Ambrozie, trebuie sa cobor!”
La Mateea Ambrozie urca o doamna imbracata in negru.
"Barba Alba" o intreaba relaxat, plin de spirirt Zen, daca a mai murit cineva. Se pare ca doamna il cunoaste pentru ca ii zambeste si ii raspunde ca nu a murit nimeni...Il inteaba unde merge.
“La Denie, la Sfantul Anton”.
Doamna da aprobator din cap dar nu prea pare sa fii inteles/percutat.
“Si nu veniti de la biserica?” intreaba Barba Alba
“Nu, din Real, am facut ceva cumparaturi”
“Si cum mai sunt preturile?”
“Pai s-au scumpit toate, zaharul 5 lei, uleiul 7 lei”
“Norocul meu ca de cand m-am lasat de cafea nici zahar nu mai consum, mai bine cumparati un kilogram de curmale fara samburi sau stafide si cand aveti pofta de dulce mancati din astea, ca sunt mai sanatoase”.
“Da? Intreaba cam incredula doamna”
“Da!”
“Mai lucrati? Fetele ce mai fac?”
“Am iesit cu toatele la pensie”
“Aha”...si iarasi cade pe ganduri, in lumea sa, cu barba alba in piept, parul alb asa cum iese de sub sapca in carouri si privirea pierduta in gol”.
Strange in mana sacosa albastra precum pardesiul si rosteste ca pentru el.:
“...Si nu a mai murit nimeni...”
Mi s-a mai intamplat si mie sa prind astfel de replici. Batranii mei discutau despre copii, ai lor, ai prietenilor, despre cum nu copii nu ii viziteaza ca n-au timp sau interes... Se mai plangeau si de nepoti, ca au prea multi, ca n-au deloc, ca sunt obraznici...
RăspundețiȘtergere