luni, 2 iulie 2012

Berlin-prima impresie


Berlin ist mehr ein Weltteil als eine Stadt (Berlin este mai degraba o bucatia de lume decat un oras)- Jean Paul, 1800

Cred ca citatul de mai sus, oglindeste foarte bine prima mea parere despre Berlin. Este fermecator de diferit. Unele orase pe care le-am vazut pana acum aveau o identiate proprie pregnanta, care se rasfrangea oriunde in oras. Berlin parca are ceva ce e a lui dar parca e un tot unitar rezultat ca un amalgam cultural. Cred ca Berlinului i se potriveste foarte bine, motto-ul Uniunii Europene: Unit in diversitate.

Sa o luam cu inceputul.
In primul rand oamenii. La o prima vedere (si subliniez asta) oamenii cu care am interactionat au parut cu totii foarte de treaba. Atat Inga (tipa de la HR de la Radu) cat si Markus si Adrian (colegul nostru de apartament) au fost foarte disponibili si au incercat sa ne ajute de fiecare data.
Ba chiar si pe strada, ni s-a intamplat ieri cand stateam cu harta in mana, sa se ofere cineva sa ne ajute cu orientarea.

Daca am ajuns la Adrian, am ajuns implicit si la apartament. Desi apartament este putin spus.
In primul rand, stiti ca noi nu suntem pretentiosi, dar locului unde stam i se potriveste proverbul: "La barza chioara ii face Dumnezeu cuib". Am tot pedalat ieri prin Berlin si am concluzionat ca stam intr-o zona chiar faina. As putea spune cea mai faina raportat la activitatile pe care le practicam. 
1. este o zona linistita cu destul de multa verdeata
2. da intr-un bulevard mare care ne duce chiar in centru
3. este foarte aproape in egala masura de centura orasului (care are 3 benzi pe sens ca o autostrada)
4. este la 2 km de o padure imensa (si asta cred caci conteaza cel mai mult).
5. are cam tot ce ii trebuie la indemana (3 supermarketuri, farmacie, transport in comun, tren de suprafata intra-urban etc)
Strada noastra cu multa umbra
Am gasit si alte zone linistite dar nu aveau atata spatiu verde la indemana.
Am gasit si alte zone cu toate facilitatile, dar erau aglomerate sau galagioase.

Asa ca s-ar putea sa le dam dreptate lui Markus si lui Andreas care erau chiar incantati de zona unde locuiesc. Ne povesteau ca multi berlinezi dezvolta o afinitate pentru zona unde locuiesc si nu o schimba prea usor.

Apoi daca am vorbit despre locatie, hai sa va spun si despre interior pentru ca e la fel de interesant. Desi pe exterior totul este renovat, si pare un bloc mic de 5 etaje, in interior totul arata ca o casa veche. De cand am intrat mi-a inspirat ceva din liceele cu traditie din Bucuresti (Lazar, Viteazu). Un interior extrem de inalt (camere de 4 m inaltime) si spatios. Totul este spatios: bucataria, baia, holul etc. In plus a fost destul de mult pastrat din lookul vechi: dusema lacuita pe jos, scari de lemn in interior, usi masive de lemn, scara de serviciu, pivnita etc. Avem vreo 6 chei si fiecare deschide o alta usa :).
La parterul cladirii in care locuim
Apoi cum totul e deja aranjat, mobilat si avem absolut de toate de la vesela la consumabile de baie, nu prea trebuie sa iti bati capul cu nimic. Ba exista chiar si o femeie de serviciu care vine 1 data la 2 saptamani si face curat in spatiile comune (baie, bucatarie si in camerele lui Andreas). Dar oricum e curat frate si daca chiar ai chef de smotru se gaseste si aspirator si mop si de toate. Asta e mare treaba, caci daca  apartamentul era gol si le cumparam, ne mutam apoi ca si Crocodilu cu jumatate de casa dupa noi :).

Acum orasul. Cred ca aici e cel mai mult de scris.
Orasul e foarte intins, a calculat Radu-cam 28 de km diametru. Astfel, desi are 3.8 milioane de locuitori nu este neaparat aglomerat, nici in trafic, nici pietonal. Sunt piste mai peste tot si o multime de oameni foloseste bicicleta. Multi cu genti de la Ortlieb si lanturi de la Aibus (firme nemtesti) deci noi cu ale noastre si cu biclele noastre de Germania, ne incadram bine in peisaj.

Apoi locuitorii. Cei 25% imigranti nu se dezmint. Am vazut in unele zone o multime de asiatici (turci, chinezi), chiar familii cu copii, unii dintre ei vorbind cursiv germana, ceea ce inseamna ca stau de ceva timp acolo. Si sa nu mai adaugam si europenii pe care oricum nu ii poti recunoaste dupa piele, dupa port.

Cu atatia imigranti nici nu e de mirare ca orasul e foarte cosmopolit. Restaurante de toate felurile (e oarecum normal avand in vedere ca se mananca in oras la pranz), magazine de toate felurile etc. Este incredibil cat de multe magazine exista dar exista si un consum de consumabile destul de mare. Adica oamenii investesc in electronice si electrocansice sa te tina o viata (de exemplu atat masina de spalat vase cat si cea de haine sunt de la Siemens), toate folosite pe economic pentru consum mic de apa, dar in egala masura se cumpara o caruta de alimente si auxiliare pentru gatit din care nu stiu cat de multe sunt folosite si cate nu expira stand in camara :) (cel putin asa arata camara noastra).

Orasul cum am spus nu este neaparat unitar. Este parca un continent compus din insulite. Unele linistite cu unele case superbe, cu restaurante mici, cu preturi ce pleaca din 10 euro un fel principal, unele aglomerate- pline de turisti, unele cu o arhitectura ce aminteste putin de Bucuresti (mai ales in Berlinul de Est, cu blocuri cu fatade frumoase in fata si in spate cu fatade cenusii, cu parcari de la supermarket care nu sunt chiar impecabil de curate, cu shaorma si tot felul de fast-fooduri turcesti, sau restaurante asiatice ori pizzerii unde se poate manca cu 6 euro un fel principal). 

Si la cladiri e cam acelasi lucru. Cartiere de blocuri mari, cartiere de blocuri mici, cartiere e case cochete, cladiri istorice fata in fata cu cladiri noi si non-conformiste.
Aici "Altes Museum"-Muzeul vechi, iar vis-a-vis de el se gaseste Humboldt Box (o cladire futuristica)
E o capitala si ca orice capitala exista un mix cultural si regulile nu sunt chiar atat de stricte (de la sortat deseuri pana la curatenia pe strazi).

Dar exista o multime de lucruri bune. Ieri nu am dat decat peste cateva:
- pentru fiecare PET platesti 0.25 de euro, deci nu prea vrei sa il arunci, il iei frumos acasa, il pui in plasa, mergi cu el la supermarket, unde un tomberon special iti haleste pet-ul si iti restituie banii (nu stiu inca daca sub forma de bon de cumparaturi sau chiar bani); dar n-are a face. In felul asta se reduce substantial volumul de deseuri din pet.
- sunt o multime de evenimente culturale (ieri am ajuns la un concert in aer liber, in weekend a fost o manifestatie-opera pentru toti, practic in fata operei s-a montat o scena mare, un panou imen pe care sambata s-a proiectat Don Giovani, jucata live intr-un teatru din Berlin, iar duminica era organizat un concert (pian si orchestra). Si era o multime de oameni care venisera sa asculte. Bicicletele erau legate cuminti de jur imprejur, oamenii erau cu scaunul pliant sau paturica, cu mic cu mare si se bucurau in felul lor de muzica. 
O parte din oamenii de la concertul in aer liber
- foarte multi oameni fac sport si exista multe spatii verzi, bulevarde largi cu arbori plantati pe stanga si pe dreapta.
De exemplu pe 1 iulie (ieri) a fost primul triatlon (sprint si pe distanta olimpica) organizat in Berlin.
Sau un alt exemplu: o intrare la un strand costa la ei 4 euro (3.5 euro daca iti iei 10 intrari) ceea ce e mai putin decat dadeam eu la Diamond cand mergeam sa innot cu Radu.

Aici o zona verde (parc) in care se plimbau oamenii cu bicicletele, rolele, inaltau zmee, amenajat pe locul unui aeroport inchis
Clima e geniala. Adio canicula: Aici e racoare si placut, teii sunt in floare si miros demential (plus ca aici ai nevoie de autorizatie sa culegi florile), apa din lac e insa calda si fiind mai la nord, lumina de dupa-amiaza e blanda.

E chiar racoare, dovada ca stau in geaca
 - peste tot exista cate un monument interesant cu cateva vorbe despre el(in general in germana si engleza), panouri informative ce nu sunt vandalizate etc

Aici, langa Bahnhof Berlin Friedrichstrasse (gara Friedrichstrasse din Berlin), un monument numit: "Trenurile vietii/Trenurile mortii". Sa va explic despre ce era vorba. In primul rand sculptura asta era asezata intr-un lo aglomerat, plin de forfota zi si noapte, nu foarte curat, cu ceva cersetori etc-o gara secundara daca e sa o luam asa. Bun totusi existau explicatii interesante si era dedicat copiilor evrei. In 1939, de aici au fost imbarcati copii evrei atat spre vest (Anglia), printr-o serie de organizatii de caritate, copii care au scapat de lagare chiar daca unii au reusit sa fie integrati in noua tara, iar altii au fost folositi ca servitori etc, dar si spre est, respectiv spre lagarele de concentrare.

Cu Ursul Berlinez (simbolul orasului), special pentru Ursul nostru (Andrei)
Dar cireasa de pe tort este padurea de langa noi. Ea va face ca sejurul nostru in Berlin sa fie mai putin dureros (pentru ca ne lipseste muntele). Padurea asta e imensa si lasata asa, neingrijita, ca la noi, cu cazaturi pe jos, frunze moarte si urzici. Are o multime de poteci de pamant insa bine batatorite perfecte pentru biciclit si pentru alergat. Are inclusiv pe la margine un circuit de 40 de km, asfaltat pentru cursiere. Are si un lac imens, cu mici plaje cu nisip, locul perfect pentru baie. E umbroasa si racoroasa, numai buna de alinat dorul de munte caci Alpii Saxoni de la granita cu Cehia sunt niste dealuri obosite care pe Radu l-au lasat tare dezamagit.


Presimt ca vom tot descoperi lucuri noi in Berlin si in 3 luni nu o sa facem nici pe departe tot ce e de facut pe aici (vorba aia, dupa o viata de stat in Bucuresti, inca am locuri pe care le descopar).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu