.png)
Desi nu ma imaginez urmand vreodata modelul din articolul de mai jos, nu pot sa spun ca nu mi-a starnit zambete largi cand l-am citit:
Si ca sa va fac curiosi nu aleg decat doua fragmente:
Ce vreau sa va spun e ca indeletnicirile casnice nu se inscriau intr-o inertie traditionala, programata, de genul: "sambata dimineata facem curat", ci urmau unor constatari pragmatice, punctuale, cum ar fi "copii nu mai au cu ce se se imbrace" si cu exceptia mancarii, care se produce prompt, din nimic, exista intotdeauna un delay. Adica nu se spalau rufe , pur si simplu. Se puneau intai la muiat. Cateva zile.
Si nu vad dupa 20 de ani, lectie mai importanta decat asta, fa-ti loc si timp in viata pentru lucrurile esentiale.
Foarte fain si emotionant articolul, asta pe langa lectiile pe care le da despre timp si "obiecte" si evident, dar inca nu stim cum e, copii.
RăspundețiȘtergere