luni, 22 aprilie 2013

Sansa demografica a Germaniei

Prin martie, a aparut in statia de autobuz unde cobor de obicei urmatoarea imagine:
Persoanele in varsta nu mai au nicio sansa sa fie anagajate sunt indispensabile (sursa http://www.demografische-chance.de/)
Ma gandeam chiar sa iau aparatul de fotografiat si sa o pun pe blog atasandu-i o postare din seria 
«nu inseamna ca in Germania umbla mereu cainii cu covrigi in coada» . Oameni sunt si ei si fiecare societate isi are problemele ei (sau aceleasi probleme la nivel european). Atunci ma gandeam sa scriu cumva pentru cei de acasa si sa le arat ca nici in Germania (ca si in Romania) nu este usor sa iti gasesti un loc de munca de la o varsta incolo (+50 de ani). Stiu ca lucrul asta nu are sens si sunt zeci de contraargumente ce se pot invoca, dar momentan asta e situatia si e nevoie de campanii de constientizare a angajatorilor si de senzibilizare a populatiei pentru a da nasteri la dezbateri pe aceasta tema si de a schimba mentalitatea. Nici la 50, nici la 55 si nici la 60 de ani, o persoana nu este batrana.

In 2-3 zile au aparut si alte postere legate de schimbarile demografice din Germania si atunci am luat seama mai atent : era vorba de o expozitie gazduita de Muzeul de Stiinte Naturale din Berlin si sustinuta de Ministerul federal al educatiei si cercetarii ce trata schimbarile demografice din Germania si ce purta numele die demografische Chance. Asa ca mi-am pus in cap sa o vizitez si am petrecut acolo 5 ore extrem de interesante, intr-o duminica, destul de friguroasa.
Zonele rurale au o imagine proasta idei bune
Imigratia scindeaza imbogateste Germania
Punctul de plecare al expozitiei sunt datele stiintifice privind dezvoltarea demografica a Germaniei. Speranta de viata creste, populatia imbatraneste, rata de nasteri a scazut si stagneaza in prezent. Germania este o destinatie pentru imigranti si are nevoie de ei. Astfel se naste intrebarea: ce fel de urmari vor avea aceste procese si ce potential (social, familiar si individual) ascund aceste transformari.
Prezentarea acopera 7 teme ce sunt grupate in mici insule de interes, fiecare beneficiind de materiale audio/video/scrise/prezentare interactiva/aplicatii.
Cateva fotografii oficiale ce reflecta insa foarte bine realitatea puteti vedea aici.

Voi incerca mai jos sa reiau pe scurt fiecare tema in parte si sa suprind datele care mi s-au parut interesante.

1. Punctul de intrare in expozitie era o piramida demografica tridimensionala (in fapt o sculptura in lemn prin care puteai inclusiv merge) si construita pentru ca vizitatorii sa perceapa mai bine modificarile populatiei in Germania in ultimii zeci de ani si cum a fluctuat numarul locuitorilor dupa Primul Razboi Mondial, dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, dupa raspandirea anticonceptionalelor etc.
De mai mult de 100 de ani tendinta este sa traim mai mult si sa avem mai putini copii. Germania cel putin isi traieste acum perioada de glorie din punct de vedere al populatiei, iar numarul de locuitori va scadea in ciuda imigratiei in timp ce varsta medie a populatiei si procentul de imigranti vor continua sa creasca.
Evolutia demografica pana in 2060 reprezentata grafic in mai multe variante. Cea mai optimista varianta (varianta 4) prognozeaza o rata a nasterilor in crestere, pana la 1.6 copii pe femeie pana in 2020 si 200.000 de noi imigranti anual incepand cu 2014. O varianta de mijloc (varianta 1) ia in calcul o rata a nastrilor constanta de 1.4 copii/femeie si 100.000 de noi imigranti anual. Iar una din cele mai pesimiste prognoze (varianta 5) ia in calcul o reducere pe termen lung a ratei natalitatii pana la 1.2 copii pe femeie pana in 2060 si 100.000 de noi imigranti anual ncepand cu 2014
Astfel conform prognozelor , peste 50 de ani in Germania
- Vor fi cu 17 milioane mai putini locuitori
- Varsta medie va fi cu 7 ani mai mare
- 10% din locuitori vor proveni din randul imigrantilor
Pe langa piramida tridimensionala, erau prezentate si numeroase statistici pentru situatia la nivel mondial (aproximativ din 50 in 50 de ani, incepand cu 1950 si terminand cu 2100). Piramidele pot fi vizualizate si aici (eng).

Privind si comparand mai multe asemenea pirmaide se observa cu usurinta variatia anumitor factori privind grupele de varsta, sexul, natalitatea etc.
Daca forma initala a fost piramidala cu baza reprezentand tinerii (anii 1950 si boomul demografic) in prezent modelele au o forma de amfora (vezi aici pentru siuatia din Germania din 2006), cu ponderea cea mai mare reprezentata de persoanele adulte. Sa zicem ca acesta este momentul critic, deoarece in alti 50 de ani, modelul se va asemana mai mult cu un turn si grupele de varsta se vor echilibra. La finalul documentului urmator puteti vedea o comparatie intre 2005 si prognoza pentru 2050 pentru ca o imagine face cat 1000 de cuvinte 

Si daca v-a prins subiectul am si o animatie pentru Germania cu explicatii in engleza/franceza.

2. Viata (profesionala a) femeilor si natalitatea.

Acest infobox ofera o imagine de ansamblu a ultimilor 150 de ani (depasind granitele Germaniei) si ne arata cat de mult s-a schimbat viata femeilor in aceasta perioada si ce efecte au avut aceste schimbari asupra natalitatii.
Intre 1850-1950 la nivel mondial nu era atat de important cati copii se nasteau, ci…cati copii traiau. 
Si cat traiau, asa adauga eu. De exemplu un copil care se naste astazi are o speranta de viata de 80 de ani, iar acum 130 de ani,speranta de viata era de doar 40 de ani !
Odata cu ameliorarea serviciilor de sanatate si cresterea nivelului de trai scade si mortalitatea si odata cu scaderea mortalitatii infantile scade si rata de nasteri. Iar scaderea a fost dramatica : de la 5 la 2 copii/femeie
In Europa rata de nateri este cuprinsa intre 1.3-2.2 copii/femeie, in Germania de doar 1.4 -1/6 copii/femeie (in functie de surse) iar in tarile nordice de 2 copii/femeie.
Un articol scris pe intelesul publicului larg si referitor la situatia din Germania puteti citi in The Guardian  (din pacate doar in engleza).

3. A avea copii

Abordarea acestui spatiu tematic mi-a placut in mod deosebit.
Intrebarea de baza era : de ce unii oameni au copii si altii nu au. Exista conditii sociale si politice care ii retin pe oameni sa faca copii ?
Aveam de a face de fapt cu un mic spatiu de lectura in care se puteau rasfoi benzi desenate . Veti rade si va veti gandi, ce sa caute niste benzi desenate intr-o expozitie cu un subiect serios ? In fond organizatorii expozitiei au incercat sa gaseasca un limbaj comun, un limbaj de baza si ludic, prin care sa trimita mesajul catre toti vizitatorii expozitiei, mici sau mari. Si indraznesc sa spun ca au si reusit, deoarece alaturi de mine, un baiat blond de 10-12 ani si apoi o fetita rasfoiau stand pe un scaunel o astfel de banda desenata si au petrecut ceva timp cu ea in mana cat sa ma conving ca o gasesc interesanta si nu doar o frunzaresc. Ambalajul face diferenta, ca sa zic asa !

Benzile desenate erau insa mai mult de atat. Sub o prezentare facila pe mici cartonase inlantuite stateau de fapt date stiintifice, grafice, comentarii si in care se comparau pertinent situatiile din estul si vestul Germaniei. Tot ce trebuia era sa deschizi cartonasul, sa treci dincolo de imagine, sa intrii mai adanc in poveste.





Fata si interiorul benzilor desenate
Pe prima banda desenata care mi-a cazut in mana era scris : 
„alle glücklichen Familien gleichen einander, jede unglückliche Familie ist auf ihre eigene Weise unglücklich“ (Lev Tolstoi, der Beginn des Romans Anna Karenina)
„toate familiile fericite se aseamana intre ele, iar fiecare familie nefericita este nefercita in felul sau“ (Lev Tolstoi, inceputul romanului Anna Karenina, traducere aproximativa).
De fapt au fost 5 benzi desenate, cu 5 situatii familiare diferite :

  • Parinti cu 3 sau mai multi copii
  • Parinti cu 2 copii
  • Parinti cu un copil
  • Parinti fara copil
  • Parinte unic cu unul sau doi copii.
Un lucru ce mi-a ramas in minte in comparatia dintre est si vest este legat de influenta mediului social asupra deciziei de a face un copil: in vestul Germaniei, presiunea sociala indusa de persoane importante/ persoane de referinta joaca un rol important in luarea unei decizii. In mod contrar insa, in estul Germaniei, decizia de a face copii este contagioasa. De exemplu: in momentul in care prietenii tai incep sa faca copii si sa isi schimba centrul de interes (macar temporar) influenta lor va juca un rol indirect si in cazul tau. Recunoasteti fenomenul , nu e asa ?

4. Educatia si sansele (in)egale la educatie

Educatia are un rol determinant pentru standardul vietii fiecarui individ si pentru dezvoltarea societatii. Doar cu un sistem de educatie accesibil tuturor si potrivit fiecarui individ vom putea sa facem fata schimbarilor demografice (la nivel european). Mai ales intr-o tara in care pe viitor din ce in ce mai putini oameni vor trai si mai ales vor munci, accesul egal la educatie devine determinant. Insa acesta nu este cazul Germaniei unde deprinderea abilitatilor si competentelor nececsare pentru a intra in campul muncii si pentru a-ti exploata la maxim capacitatea nu sunt deloc egale. In Germania (fata de alte tari referinta din Europa, cu un nivel de viata foarte bun) accesul la educatie este dependent in mare parte de mediul din care provine copilul.

Astfel sub forma unor benzi desenate au incerca sa urmareasca fictiv si viata a 4 copii cu trecuturi diferite dar cu sanse egale. Unele aspecte sunt reale, altele sunt idealizate, dar pana departe e drum lung…sau poate drumul este nu neaparat lung, cat intortocheat.
In spatiul tematic aferent acestei teme s-a recurs din nou la o poveste in imagini.
Situatia imaginata surpindea 4 copii provenind din medii de viata diferite si ii urmarea pe parcursul primilor 18 ani din viata. Toti 4 au avut un singur lucru in comun-au urmat gradinita impreuna, dupa care drumurile lor s-au despartit insa povestile lor au fost prezentate in paralel avand ca reper anumite stadii de dezvoltare/varsta copiilor.
In situatia ideala parintii gaseau cu usurinta o gradinita adapata nevoilor copiilor lor, insa in realitate lucururile nu stau asa cu gradinitele si cresele publice. Asa cum spunea si profesoara noastra de germana, mai intai gasesti o gradinita care sa iti accepte copilul si abia apoi barbatul cu care sa il faci.
Situatia este inegala in Germania asa cum o dovedeste si graficul de mai jos. In zonele in culori deschise, doar o mica parte din copii isi gasesc loc intr-o unitate de invatamant. In zonele in culori inchise (dupa cum se observa, predominant in fosta Germanie de Est) un numar mult mai mare de copii (chiar peste 50%) sunt integrati in sistemul de stat.


Revenind la povestea noastra facem cunostinta mai intai cu Laura, o fetita nascuta cu un handicap descoperit la varsta de 1-2 ani. A fost urmarita intreaga familie si intregul proces, de la confirmarea handicapului si incadrarea ei in categoria personelor care au nevoie de sustinere permanenta, trecand prin dificultatile mamei de a-si gasi un loc de munca part-time pentru a avea si timpul necesar pentru a-si creste fetita, recomandarea de a o integra intr-o gradinita normala care sa ii accelereze dezvoltarea, apoi intr-o scola normala. Deprimarile induse de faptul ca nu facea fata nivelului dintr-o scoala normala si dificultatea acceptarii situatiei si mutarea sa intr-o scoala speciala care era plictisitoare in schimb. Situatia incerta in care se gasea: facea cu greu fata testelor standard, insa nivelul era peste cel al unei persoane cu dizabilitati (un retard usor). Gasirea in final unui drum practic (ajutor bucatar) si integrarea ei in campul muncii.

Erkan- copil cu parinti imigranti (turci). Integrarea lui la gradinita intr-o grupa mixta tocmai pentru a-l ajuta sa invete germana (acasa se vorbea doar turca). Erkan devine cu timpul un copil foarte bun la invatatura, cel mai bun din clasa sa chiar. Din pacate datorita anumitor mentalitati inca ancorate in societate nu este inscris intr-un gimnaziu, ci intr-o scoala cu profil real. Are un parcurs foarte bun dar gaseste cu greu o firma unde sa poata face o formare profesionala, in principiu datorita numelui si originii sale (imigrant). Se specializeaza in mecatronica si devine o poveste de succces in comunitatea sa.

Alex- parinti academicieni. Initial gaseste scoala plictisitoare si nu se poate adapta la sistemul german de invatamant. Primeste din partea profesorilor sai recomandarea pentru gimnaziu mai mlt din cauza prestigiului/statutului parintilor sai (realitatea asa este).Acestia ii asigura cheltuielile de scolarizare pentru un an in strainatate (SUA/ Anglia) iar aici Alex isi arata adevarata capacitate si intra in domeniul cercetarii.

Jenny- copil al unui parinte unic. In timpul scolii primare a avut rezultate foarte bune, astfel incat a inceput sa considere scoala plictisitoare. A intrat intr-un anturaj prost si parcurge o perioada destul de zbuciumata cu rezultate la invatatura sub asteptari. Cu ajutorul profesorilor insa isi gaseste un loc intr-o clasa axata pe invatamant practic si gaseste o meserie care sa i se potriveasca.

5. Munca (activitatea in campul muncii)

Acesta este un subiect delicat in orice tara si masurile pe care le are in vedere Germania nu pot fi copiate si aplicate peste tot, caci situatiile economice si sociale difera foarte mult chiar si in sanul Uniunii Europene.
Pentru urmatorii 50 de ani pierderile demografice din Germania vor putea fi contrabalansate doar printr-o serie de masuri concertate :
-cresterea ratei de participare a femeilor in campul muncii (tarile nordice pot fi un bun ex in acest sens)
- cresterea varstei de pensionare
- un procent considerabil de imigranti bine pregatiti (+familiile acestora).
Acest infobox discuta in detaliu si situatia persoanelor in varsta din campul muncii si incerca sa distruga mitul persoanei de 50-60 de ani, ajunsa dintr-o data prea batrana pentru angajator. Astfel conform studiilor prezentate performantele oamenilor la varste inaintate (60-65-70 de ani) sunt comparabile cu cele ale angajatilor tineri. Viteza si eficienta este contrabalansata de experienta. Oamenii in varsta fac aproape acelasi numar de greseli ca si cei tineri, doar ca greselile lor sunt minore (pe cand un proaspat angajat poate face greseli majore).
Pe Ox- varsta; pe Oy-productivitatea in munca. Curba albastra/mov- productivitatea in munca; Cu negru-experienta; cu verde-capacitatile psihice si cognitive
6. Mituri privind varsta a III-a

Pentru a intra continua firul logic al prezentarii si a intra ceva mai mult in profunzime, cel de-al sasele spatiu tematic trata imbatranirea si din nou a fost unul din favoritele mele in ceea ce priveste modul de prezentare : o baza de date multimedia,aranjata insa in stilul clasic al unei biblioteci, cu filmulete, interviuri ale unor cercetatori si prezentarea datelor esentiale si in scris pentru fixarea acestora.

Imbatranirea? Ni se pare ca stim totul despre asta : boli si retete despre cum trebuie sa traim ca sa imbatranim frumos. Dar oare asta e totul ? «Varsta a III-a» e un termen ce se schimba cu timpurile. Astazi oamenii de 70 de ani sunt din punct de vedere biologic si social mai tineri decat inainte, iar daca e sa comparam cu situatia de acum 100 de ani, pe vremea aceea cei mai multi oameni nici macar nu atingeau varsta aceasta. Asta ar trebui sa ne determine sa revizuim putin miturile despre batranete
Filmulete si interviurile surpind diverse proiecte de cercetare legate de procesul de imbatranire :

1.Cat de mult poate trai un om (teoretic)
De fapt, asa cum repetau toti oamenii de stiinta nu conteaza atat de mult cati ani poate trai un om, ci cat de mult timp poate el ramane sanatos. In prezent, in medie, pana la varsta de 65 de ani, nemtii nu prezinta probleme majore de sanatate, iar aceasta varsta a crescut constant in ultimele decenii si creste cu 3 luni pe an !

2. La intrebarea veche de cand lumea: daca exista tinerete fara batranete si viata fara de moarte raspunsul este ferm: pentru oameni inca nu, dar in regnul animal exista vietati ce au o durata extinsa de viata.
De exemplu se estimeaza ca o hidra de apa dulce, in conditii perfecte de laborator,poate trai 4000-5000 de ani (in raport de o hidra supravietuitoare la 1000 hidre ce vor muri de-a lungul timpului).
Deasemenea exista un vierme in organismul caruia exista o cantitate foarte mare de celule stem (25% din totalul masei corporale). Daca acest vierme este taiat in 250 de bucati,din fiecare mic segment va creste un nou vierme :).

3. Cum oamenii in etate ne influenteaza viata etc/discutii intersante despre parintii si bunicii notri intre povara sau un ajutor.
Cifrele vorbesc de la sine. In medie persoanele in varsta aduc mult mai multe beneficii decat ne asteptam: daca am contabiliza orele de munca in folosul familiei si echivalentul lor financiar am vedea ca oamenii de varsta a treia sunt inca mai activi decat credem si ajuta, mai mult decat credem noi ca incurca
Si altele….

7. A veni, a pleca, a ramane (emigrare/imigrare si schimbarile demografice antrenate de aceste procese)

Migratia populatiei nu este o exceptie, ci o normalitate. Majoritatea datelor ne arata ca acest proces se va intensifica. Oamenii isi parasesc locurile de bastina din motive diferite. De cele mai multe ori in spate stau ratiuni economice si politice dar in final ramane o decizie personala. Numerosii factori ce determina acest proces il fac sa fie in egala masura dificil de prognozat. Pentru bunul mers al lucrurilor (cel putin din punctul de vedere al Germaniei) sosirea si integrarea imigrantilor cu grade inalte de calificare si asigurarea unui sistem competitiv de invatamant pentru copii acestora ar trebui sa fie preocupari de baza.

8. Participa si conecteaza-te (un modul de informare despre tehnologii de azi ce ne vor sustine in viitor in vaita de zi cu zi). Este un modul ce ofera interactiune, vizitatorii putand lasa idei si putand face comentarii la propunerile existente. Recunosc ca nu l-am aprofundat prea mult

9. Sansa 2050-A trai si locui impreuna in viitor- o serie de filme si interviuri ce analizeaza imaginea comerciala a pensionarii (cu o viata fara griji, traita undeva intr-un resort din tarile calde). Acest model a aparut prin 1950 si a avut ca principal target clasa de mijloc din SUA. Imaginea aceasta mai persista inca in constiinta colectiva si ei i se opune imaginea plasmuita de schimbarile demografice din prezent: pensia fara griji va ramane rezervata doar oamenilor bogati, in timp ce majoritatea populatiei va trai la granita saraciei. Unde este adevarul intre aceste doua stari ? Vor reusi oare noile experimente/forme de viata sociala dedicata persoanelor in varsta sa recreeze «paradisul » original sau din contra ?


Astfel daca ar trebui sa trag o concluzie as spune ca expertii care se ocupa de studii demografice, cred ca schimbarile ce vor veni vor aduce cu ele o serie de efecte pozitive pentru societate insa pentru a profita de sansa pe care demografia ne-o va oferi, trebuie sa fim pregatiti, respectiv educati. Iar aceasta expozitie nu incearca sa ofere raspunsuri, ci sa contribuie la educatia oamenilor, sa deschida orizonturi, sa ii indemne pe vizitatori si spre o reflectie interioara indusa de cifrele si datele descoperite intr-o maniera ludica (potrivita as spune eu pentru o zi de duminica).
Cam acelasi tel se pare ca l-au avut si curatorii acestei expozitii, deoarece intr-un interview pe care l-am citit ulterior pe site-ul proiectului s-a pus aceeasi intrebare iar raspunul a fost :
«Eu cred ca expozitia poate contribui la o mai buna informare a vizitatorilor si astfel ei pot privi mai relaxati in viitor. In plus sper sa provocam oamenii sa discute si sa reflecteze la acest fapt pornind de la intrebarea : « Cum ar trebui arata societatea in care imi doresc sa traiesc ?» ».
Se pare caci macar cu un vizitator le-a reusit !

Daca va intereseaza subiectul am si un scurt filmulet (din pacate doar in germana)

2 comentarii:

  1. E chiar interesant ce spui tu pe aici, dar zau daca as pregeta atatea ore intr-un astfel de muzeu... Cred ca ar trebui sa-ti regandesti profesia si cand te intorci in Ro sa deschizi un muzeu montan (sau sa te ocupi de unul ca sigur exista unele pe undva de care nu stie mai nimeni si ar avea nevoie de o profesionista scoatere la lumina)

    RăspundețiȘtergere
  2. Claudia, eu iti multumesc de aprecieri, dar cred ca tot ce am in relatia cu muzeele este curiozitatea. In plus cam toate exozitiile din Berlin sunt atat de atractive...irezistibil de atractive as spune. Normal mai conteaza si tema. Voi pregeta cu mai mult placere intr-un loc atunci cand tema este interesanta, decat intr-o expozitie de pictura (desi sunt pe cale sa dovedesc un muzeu imens dedicat picturii in Berlin).
    Cat despre ce voi face cand revin in Romania...Sincer nu ma vad planificand un muzeu, organizand exponate etc. In plus ai nevoie de o formare in acest sens.
    Si muzeu montan din cate stiu nu exista...am citit despre niste tentative de a aduna niste documentatie/materiale dar e o intiativa individuala pentru moment.

    RăspundețiȘtergere