miercuri, 24 aprilie 2013

Orice sut in fund e un pas inainte


Scriam intr-o postare din februarie 2012 ca "Uneori linistea dinaintea furtunii, nu ascunde o furtuna, ci o liniste si mai mare".  Pe atunci spuneam cele de mai sus pentru ca aflasem ca imi voi pierde locul de munca. Ma rog, puteam sa nu o fac si puteam sa accept niste conditii care nu imi conveneau si sa raman tot acolo, insa dupa ce am aflat vestea nu am stat sa cantaresc prea mult. Intr-o singura seara am hotarat cu Radu ca asta e sutul in fund care ne trebuie si am aterizat in cateva luni in Berlin. Dupa 4 luni de frustari in capitala Germaniei mi-am gasit un loc de munca care dupa o perioada de acomodare mi s-a parut nespus de confortabil. Am mai avut scurte rabufniri intentionand sa gasesc ceva mai provocator de lucru, dar m-am complacut in comoditate. Program flexibil si dupa ce am strans ceva experienta, stress minim. De fapt nu m-am complacut neaparat pentru ca timpul liber pe care il aveam la munca il dedicam intr-o masura destul de mare studiului limbii germane si astfel nu simteam ca il irosesc chiar pe tot. 
Si aici a venit pana la urma o perioada cu multa liniste ce prevestea o alta schimbare de curs. 
Acum cu un nou sut in fund si o recomandare buna in buzunar voi incepe din nou sa caut un angajator si poate scot de a naftalina un articol scris in prima runda de cautat joburi, dar care a ramas in sertar in care povesteam ca a cauta de munca in Berlin e un job cu norma intreaga. Ma cam ingrozeste sa ma apuc din nou de scris CV-uri, scrisori de intentie si sa ma duc din nou la interviuri in care primesti aceleasi intrebari. Noroc ca intre timp m-am prins ca si in Germania se mai minte frumos la interviuri si daca joci intotdeauna cu cartile pe fata pierzi.

Pana una alta insa plec in vacanta. Nu ca nu as fi avut suficiente vacante pana acum, dar una in plus nu strica niciodata.

UPDATE

Intre vacanta si veste s-a interpus si ultima zi la munca. Intervalul de "pregatire" trebuia sa fie mai lung dar avand in vedere ca eu aveam deja planificata vacanta a fost usor sa cadem la o intelegere avantajoasa pentru ambele parti. Si totusi in singura zi ramasa la mijloc colegii m-au suprins cu flori si cu mesaje de ramas bun. Si astea nu inseamna foarte mult,insa impresia lasata in urma e ceea ce conteaza. Au cunoscut un roman care putea sa isi faca treaba cu seriozitate, caruia nu i s-a reprosat niciodata nimic, care facea sport si isi petrecea concediile pe munte ori pedala cate 20 de km dus si alti 20 de km intors spre serviciu. Prin experienta practica acum Romania nu va mai insemna doar cercestori, tigani si hoti (majoritatea produsului de export in Franta). Si cred ca lucrurile trebuiesc privite mereu constructiv, puterea exemplului fiind cea mai buna reclama pe care ne-o putem face. Iar exemplele negative nu pot fi combatute decat cu exemple pozitive.




2 comentarii:

  1. De data asta stii cum sa abordezi incat sa reduci stresul la minimum si asta e mare lucru. In definitiv, daca nici tu nu stii sa folosesti timpul cu folos, atunci cine??!
    Vacanta placuta! De fapt, stiu sigur ca va fi placuta :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Frumos gestul lor si concluzia ta nu mai are nevoie de comentarii.

    RăspundețiȘtergere