Candva prin scoala primara am citit/invatat cu totii una sau mai multe poezii in care erau zugravite in cuvinte frumusetiile patriei si poate ne-au ramas undeva intr-un sertaras asocieri precum:

La noi sunt codri verzi de brad

Şi câmpuri de mătasă (Noi, O. Goga) 

sau 

Frumoasa mi-e tara straveche,

Intinsa pe munti si pe vai, 

Cu fete cu flori la ureche, 

Cu mandri si ageri flacai! (Tara mea, O. Cazimir)

Si da, as putea sa spun dupa cativa ani de hoinarit prin tara ca avem niste locuri foarte frumoase. Nu sunt cele mai frumoase, nu sunt neaparat unice. Dintre tarile in care am mai cutrierat cu piciorul sau cu bicicleta si italienii au o tara frumoasa, si austriecii si sunt sigura ca lista poate continua. Si in cele 18 luni de stat in Germania, am descoperit ca si nemtii au o tara frumoasa:

Deci in mod cert nu acesta este argumentul forte! Ma intorc in Romania pentru ca acolo sufletul meu se simte linistit si implinit. Pentru ca acolo, chiar si atunci cand este rece afara, la mine in suflet este cald. Ma intorc pentru ca acolo sunt cei la care tin, ma intorc pentru oamenii din jurul meu asa cum au facut multi din cei stramutati din locurile lor de bastina. Poate ca atunci cand citeam/invatam despre asemenea evenimente nu intelegeam de ce in ciuda tuturor piedicilor si vicisitudinilor oamenii se intorceau sau traiau cu speranta ca se vor intoarce acasa, dar experienta practica m-a facut sa inteleg.

Si totusi Germania e o tara frumoasa, mai frumoasa si mai diversificata decat o pot dovedi imaginile sau jurnalele mele, in care merita sa mergeti, si pe care o voi vizita mereu cu inima deschisa.