Observatie: Prezenta postare este o opinie personala si neavizata in ceea ce priveste productia si comercializarea alimentelor utilizate ca exemplu.
Un documentar recent mi-a adus in prim-plan un subiect mai vechi despre care vroiam sa scriu atunci cand am venit in Germania: moda produselor bio.
Daca in Romania in marile supermaketuri abia daca exista cat un raft/galantar dedicat acestor produse, in Germania ele se gasesc pe toate drumurile, inclusiv in supermarketurile de discount (Netto, Aldi, sau Lidl).
Aproape orice aliment de interes major exista si in versiunea bio:
- oua
- legume si fructe
- carne
- lactate.
Mai grav din punctul meu de vedere crescuta cu lapte de la tata vacii, rosii zemoase luate din gradina si branza inchegata facuta de mamaia e ca mie nu toate imi miros a bio.
Sa va explic de ce.
Dupa cum remarca si Roxana (autoarea unui articol dedicat Vienei) pe lumeamare.ro, preturile produselor Bio din supermarket nu sunt cu mult mai mari decat cele ale produselor normale (se mentiona o diferenta de 15%) desi sa fim seriosi, costurile de productie sunt mult mai mari. Atitudinea din articol era una pozitiva fata de aceasta practica dar mie acest fapt imi declanseaza un semnal de alarma.
Una este sa cresti 1.000 de gaini outoare intr-o ferma, cu concentrate, si una e sa ai 1.000 de gaini care sa creasca in aer liber, cu iarba si cereale (si alea bio). Ganditi-va numai la spatiul care trebuie oferit, la cat muncesti sa strangi gunoiul imprastiat peste tot, sa cultivi iarba si cerealele respective, sa faci totul ca la carte. In plus dureaza mult mai mult pana cand gainile ajung la maturitate si pot sa produca oua atunci cand cresc in acest mod "traditional". Mie pur si simplu imi este greu sa accept ca tot acest efort inseamna cu doar 15% mai mult din pretul final al oului. Nici chiar 50% mai mult la pretul final nu se justifica.
Acelasi rationament il pot adapta si la carne...sa zicem de porc. Pana nici macar porcul nostru pe care il creasteam in batatura nu era 100% bio caci nu avea un spatiu generos in care sa se plimbe, ci statea cea mai mare parte a timpului la el in cotet.
Ma uitam la niste interviuri pe aceasta tema cu crescatori de animale in ferme locale, ce afirmau ca un ou bio poate ajunge si la 65 de centi bucata (in comparatie un ou non-bio este 11 centi, si unul bio in supermarket cam 20 de centi), iar un kilogram de carne de porc costa dublu fata de oferta de carne bio din supermarket si poate sa coste chiar de 4 ori mai mult decat kilogramul de carne de porc provenita din fermele "industriale". Normal-pana la urma ajungi la un termen stiintific bine definit- randamentul.
Si acum sa trecem la legume. In supermarketurile de discount din jur gasim cartofi bio si mere bio.
Merele bio sunt doar cu putin mai scumpe decat cele normale.
Cel mai ieftin kilogram de mere bio de pe amazon.de e 2.49 euro.
Un kilogram de mere normale in supermarket costa 2 euro.
Diferenta este de 50 de centi respectiv 25%. Si totusi sunt sceptica si aici pentru ca oricat de bun ar fi soiul pe care il ai, produse natural, ai pierderi destul de mari prin simplul fapt ca nu toate merele (la fel cum nu toti cartofii) au aceeasi dimensiune standard. O parte sunt mici si nu vor intra in procesul de ambalare.
Cu cartofii insa mi se pare si mai interesant deoarece exista in supermarket cartofi bio, importati din... Egipt.Pai pentru mine una pentru care bio nu inseamna in fond numai ce mananci, ci include tot lantul de productie/prelucrare/transport, dupa ce cartofii astia calatoresc mii de kilometrii si trenurile, camioanele care ii transportau au papat benzina si au emis noxe cat curpinde, raman bio, dar nu si eco-friendly.
In plus stau si ma intreb cat de propice e clima Egiptului pentru creasterea cartofilor si de unde ploaia necesara? La noi in Romania cartoful creste bine in regiunile de deal Asa an invatat la geografie si la biologie. Putin soare,ceva ploaie si iee cartoful mare si frumos. In Egipt nu cred ca ploua nici macar cat ploua la noi. Asa ca ploaie nu, dar apa din irigatii da. Si mi se pare ciudat ca Egiptul o tara cu rezerve de apa limitate in multe parti ale tarii foloseste apa de suprafata sau cea subterana pentru irgiatii...
Pentru mine bio inseamna implicarea preponderenta a producatorilor locali, implementarea unui concept sanatos de slow-food si eliminarea standardizarii. Inseamna oameni platiti decent pentru tot ce inseamna munca campului si nu oameni exploatati pe bani putini sau privati de anumite resurse de prin rang. Inseamna dragoste pentru natura si da presupune cheltuieli mult mai mari din partea cumparatorului pentru ca nu poti pur si simplu reduce pretul alimentelor bio la nesfarsit pastrand o calitate ireprosabila. Exista o limita a costului final. Calitatea si etica au costul lor. Cost pe care eu acum nu mi-l pot permite insa prefer sa aleg produsele normale decat pe cele bio (dar de o provenienta indoielnica) si sa umflu apoi buzunarele oamenilor care spun o minciuna.
Nici nu sustin ca in tarile Europei de Est (si Romania este cazul pe care il cunosc cel mai bine), in pietele locale, de la tarani vei cumpara musai produse bio/organice. Mai ales in marile orase sau la drumul mare nu mai vorbim de tarani ci de comercianti. Foarte multi folosesc produse chimice (uneori deja interzise) pentru a grabi cresterea si maturizarea fructului/legumei si a ajunge cu ea pe piata. Si asta tot o minciuna ea.
Singurul adevar?
Personal vorbind, ceva mai multa siguranta in produsele de sezon de acasa si siguranta 100% in ceea ce cultiva parintii mei si parintii lui Radu la tara.
Iar la aceasta filozofie a cultivarii cu mana ta, se intorc usor usor si vesticii caci in multe zone turistice am vazut mici (sau mai mari) case de vacanta cu o mica gradina de legume. Chiar si in anumite zone ale Berlinului exista parcele de teren relativ mici, pe care sunt ridicate niste casute "batranesti" cu 2 camere si unde oamenii merg si isi ingrijesc mica gradina.
“My own prescription for health is less paperwork and more running barefoot through the grass” ~Leslie Grimutter