sâmbătă, 26 mai 2012
Vine o vreme
Vine o vreme
Cand trebuie sa tragem sub noi
O linie neagra
Si sa facem socoteala.
Citeva momente cand era sa fim fericiti,
Citeva momente cand era sa fim frumosi,
Citeva momente cand era sa fim geniali.
Ne-am intilnit de cateva ori
Cu niste munti, cu niste copaci, cu niste ape
(Pe unde-or mai fi? Mai traiesc?).
Toate acestea fac un viitor luminos - Pe care l-am trait.
O femeie pe care am iubit-o
Si cu aceeasi femeie care nu ne-a iubit
Fac zero.
Un sfert de ani de studii
Fac mai multe miliarde de cuvinte furajere
A caror intelepciune am eliminat-o treptat.
Si, in sfirsit, o soarta
Si cu inca o soarta (de unde-o mai fi iesit?)
Fac doua (Scriem una si tinem una,
Poate, cine stie, exista si viata de apoi).
Marin Sorescu, Contabilitate, Moartea Ceasului (1966)
duminică, 20 mai 2012
Dezvoltare personala
Niciun comentariu:
Publicat de
Mihaela Diaconescu
la
16:25
Etichete:
dezvoltare personala/profesionala
Cateva cuvinte si mesaje frumoase ramase amintire din trainingul lui Catalin Chirilescu.
Trebuie sa intelegeti ca a fost un training extraordinar in care m-am simtit in largul meu, fara sa ma prefac, naturala, vesela, optimista, tanara, plina de energie si de zambet. Asa cum e omul atunci cand este fericit. Se pare ca am si transmis acest lucru asa cum se vede din mesajele de mai sus, transcrise mai jos:
- Iti multumesc ca reusesti sa vezi si altfel lucrurile;
- Apreciez la tine ca ai o energie care se transmite si apreciez atractia ta fata de natura si sporturi extreme;
- Mihaela, te apreciez pentru cursivitatea ta;
- Am apreciat sentimentul de prietenie si apreciere pe care il emani
- Mi-a placut povestea de la inceput, in imagini.Apreciez faptul ca povestesti frumos;
- Apreciez la tine ca te straduiesti sa iti constinentizezi empatia;
- Apreciez la tine faptul ca esti comunicativa si emani energie pozitiva;
- Apreciez ca abordezi o tema atat de delicata;
- Apreciez la tine ca esti o persoana deschisa ce transmite emotii constructive;
- Apreciez la tine energia si naratia. Bravo!
- Apreciez ca esti foarte energica.
- Iti multumesc pentru curajul de a deschide acest subiect frumos.
Si eu va multumesc tuturor:
joi, 17 mai 2012
Un altfel de "mama"
Desi nu ma imaginez urmand vreodata modelul din articolul de mai jos, nu pot sa spun ca nu mi-a starnit zambete largi cand l-am citit:
Si ca sa va fac curiosi nu aleg decat doua fragmente:
Ce vreau sa va spun e ca indeletnicirile casnice nu se inscriau intr-o inertie traditionala, programata, de genul: "sambata dimineata facem curat", ci urmau unor constatari pragmatice, punctuale, cum ar fi "copii nu mai au cu ce se se imbrace" si cu exceptia mancarii, care se produce prompt, din nimic, exista intotdeauna un delay. Adica nu se spalau rufe , pur si simplu. Se puneau intai la muiat. Cateva zile.
Si nu vad dupa 20 de ani, lectie mai importanta decat asta, fa-ti loc si timp in viata pentru lucrurile esentiale.
luni, 14 mai 2012
Fii schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume
Asa se termina o postare despre dezvoltare personala scrisa de un tanar de 24 de ani...Nu dragii mei, nu suntem singurii ciudati din tara asta, singurii neadaptati la media, la Becali, Tatoiu sau la manele...Mai sunt si altii ca noi, cu valori, chiar mai presus de noi...cu o astfel de persoana am avut norocul sa ma intalnesc 4 zile, 8 h pe zi, Si am invatat extraordinar de multe lucruri, m-a inspirat, m-a schimbat, mi-a dat energie, entuziasm si iubire cat sa ma tina o saptamana intreaga...
Am lasat astfel, benevol, 2 weekenduri de mers la munte si le-am investit in mine, pe termen lung...Vorbeam acum ceva luni cu Radu despre ce ii face pe oameni fericiti si am ajuns la concluzia ca nu ciocolatica sau rochita sau obiectul X, ci investitiile pe termen lung, acele drumuri ce duc spre implinirea personala,spre auto-relizare sunt capabile sa furnizeze o fericire de durata... Si aveam sa experimentez acest lucru cat de curand....
Doream de mult timp sa particip la un curs de Train the Trainers...La job totul era in van caci nu se organiza nimic...se pare ca dezvoltarea personala si implicit profesionala a angajatilor de acolo e ultima pe lista (de abia astept sa le spun asta in exit-interview). Asa ca, inertia mea a primit un “sut in fund” si m-am apucat de treaba...Muha mi-a zis de ceva cursuri peste care se uitase, am mai sondat si eu internetul si m-am oprit asupra celuia de la EuroBestTeam.
De ce?
Pai preturile erau cam aceleasi,feedbackuri pozitive aveau toate, diplome CNFPA dadeau toate....Cursul lui Catalin avea insa si o agenda de curs foarte riguroasa...Si asta a fost argumentul decisiv...
Si cursul m-a inspirat din prima zi. Nu ma deranja faptul ca stateam 8 ore acolo, ma intorceam acasa plina de energie, o energie pozitiva, asa cum mi se intampla cand ma intorc de la munte. Sincer pe langa informatiile, jocurile si toate lucrurile utile invatate (practic e un fel de a fura meserie) trainingul a fost deosebit si pentru ca formatorul avea grija sa creeze un mediu propice invatarii, exprimarii libere, descoperirii noastre si a celor din jur.
Dupa cele 4 zile de curs m-am dus la serviciu si profitand de o perioada de acalmie, mi-am schimbat principalul training de produs pe care il tin, din radacini. Si a iesit cu totul si cu totul altceva, de care sunt mult mai multumita.
Am invatat mult, si despre relatiile cu oamenii, si despre cum sa dai feedback si in general faptul ca lucururile de baza le stiam, mi-a permis in timpul trainingului cu Catalin sa fiu atenta la detalii si sa incerc apoi sa le aplic si in cazul meu,pentru ca intr-o piata din ce in ce mai competitiva, aceste detalii fac diferenta.
joi, 10 mai 2012
Durata vietii (Die Lebenzeite-Grimm)
Demult, pe cand Dumnezeu a
creat lumea si a trebuit sa stabileasca viata fiecarei creaturi, a
venit Magarul si a intrebat:
- Doamne, cat timp trebuie
sa traiesc?
- 30 de ani , a
raspuns Dumnezeu, e corect asa?
- Ah doamne, a replicat
Magarul, este un timp asa lung. Gandeste-te la toata existenta mea ca
animal de povara: de dimineata si pana seara, port poveri grele, saci
cu cereale la moara pentru ca altii sa manance paine, si nu sunt
“incurajat” sau “speriat” decat cu lovituri. Redu-mi o parte
din timp.
Lui Dumnezeu i s-a facut
mila si l-a scutit de 18 ani.
Magarul a plecat consolat
si a aparut cainele.
- Tu
cat timp vrei sa traiesti ? a intrebat Dumnezeu. Pentru magar,
30 de ani sunt prea multi dar tu ar trebui sa fi multumit cu ei.
- Doamne,
a raspuns cainele, asta iti este dorinta? Gandeste-te ca eu trebuie
sa alerg si pcioarele mele nu ma tin atat de mult timp si imi voi fi
pierdut mai intai vocea pentru latrat si dintii pentru muscat, ce
altceva imi mai ramane, decat sa stau intr-un colt si sa marai”.
Dumnezeu a vazut ca are dreptate si i-a
redus durata vietii cu 12 ani.
Apoi a venit
maimuta.
- Tu vrei sa
traiesti 30 de ani? Tu nu trebuie sa muncesti ca magarul sau ca si
cainele si esti intotdeauna bine dispusa.
- Ah, Doamne, a
raspuns maimuta, asa se vede din afara, dar in realitate lucrurile
stau altfel. Eu trebuie sa fac intotdeauna ghimbuslucuri, sa ma
stramb, pentru ca oamenii sa rada si cand oamenii imi dau un mar si
eu musc din el , e de cele mai multe ori acru. De cate ori in
spatele distractiei nu se ascunde si tristetea! 30 de ani sunt prea
mult. Dumnezeu a fost milostiv si i-a mai taiat 10 ani din viata.
In final apare si omul,
care era jovial, sanatos si in forma si l-a rugat pe Dumnezeu sa ii
stabileasca durata vietii.
- Tu trebuie sa
traiesti 30 de ani, este suficient ?
- Ce putin,
raspunse omul! Cand mi-am construit casa
si mi-am intemeiat un camin, cand am plantat copaci ce infloresc si
dau fructe si intentionez sa ma bucur de viata, trebuie sa mor !
O Doamne, prelungeste-mi timpul !
- Am sa iti dau si cei
18 ani de care l-am scutit pe magar.
- Asta nu este nici pe
departe suficient, a raspuns omul.
- O sa ii mai ai si pe
cei 12 ani ai cainelui.
- Tot e prea putin.
- Bun, o sa iti dau si
cei 10 ani ai maimutei, dar mai mult nu primesti.
Omul a plecat, dar nu era multumit.
Astfel omul traieste 70 de ani. Primii 30 sunt ani omenesti, care se scurg repede. Omul e sanatos, gandeste clar, are chef de munca, si se bucura de existenta sa. Apoi urmeaza anii magarului: el trebuie sa poarte samanta, sa ii hraneasca pe altii si loviturile sunt rasplata serviciului sau loial. Apoi vin cei 12 ani ai cainelui, cand el sta in colt, mormaie, nu mai are nici dinti sa muste. Si cand trec si acesti ani, vin anii maimutei . Acum omul e greu de cap si prostanac, face lucruri prostesti si este ridiculizat de copii.
Continuarea in principiu o stiti si singuri. Variante la povestea de mai sus am gasit multe pe intranet, eu am ales sa traduc (aproximativ, caci germana mea nu e inca atat de buna), o varianta a povestii pe care am gasit-o in Proiectul Gutenberg. Dar este una din povestile care imi plac pentru ca au morala, sunt o parabola, reflecta viata. De multe ori cand ma uit in jurul meu, vad ca viata arata asa...Si ma intristez caci nu mai e decat putin nisip in clepsidra cu cei 30 de ani omenesti. Sunt si oameni care se opun acestui mers al vietii, sunt si oameni care il accepta si invata sa ramana fericiti, sunt si oameni covarsiti de scurgerea nisipului. Eu oare in ce categorie vor fi?
marți, 8 mai 2012
Din nou despre toalete
Am mai scris si intr-un
post anterior-toaletele, din punctul meu de vedere reprezinta gradul
de civilizatie al unui popor/comunitati etc.
La Centrul de Ecologie din
Moeciu au fost amaplasate 2 toalete ecologice pe care le-au folosit
voluntarii si participantii la Pasta Party. Le-am vizitat de 2 ori,
odata dimineata inainte de a incepe concursul cand erau impecabile si
inca odata pe la 18, la plecare...cand erau la fel de curate. Deci
niciun fel de hartie igienica aruncata pe jos, niciun fel de urme pe
pereti, nici macar pe capac nu erau urme ca s-ar fi urcat cineva...si
inca mirosea uman inauntru. Luni dimineata insa, la mine la serviciu,
nu aveai ce sa alegi din cele 4 toalete de care preferai sa stai
departe. Sincer ii prefer de 10 ori pe cei care stau in tricou si
miros a transpiratie dupa ce au alergat 9 h, decat pe cele care sunt
mega aranjate, miros a parfumuri scumpe dar sunt certate cu
curatenia.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)